Groful Ignat Gyulai, banul Croatiei cumpara în anul 1800 terenurile agricole camerale ramase. La 11 iunie 1801 ia în primire aceste terenuri concomitent cu patronajul asupra parohiei. Groful investeste în acest sens un administrator. în anul 1808 groful Gyulai de Marosnemeti et Nadaskai (1763 1832) vinde aceste suprafete grofului Pejacsevici care la rîndul sau în 1809 da în arenda aceste pamînturi unui anume Nicolici din Timisoara. în anul 1813 mitropolitul Stratimisovici din Carlovitz doreste sa cumpere acest domenii dar groful Ignat Gyulai a facut uz de dreptul sau de rascumparare, rascumparînd astfel totul înapoi. Pîna la moartea sa a decedat în anul 1832 de colera ramîne proprietarul acestor pamînturi. Fiul sau, groful Francisc Gyulai, îsi exercita dreptul sau de mostenitor cît si asupra patronajului privind biserica, pîna în anul 1904, cînd doneaza întreaga sa avere fiului sau adoptiv, bbaronului Leopold Edelsheim Gyulai. Acesta doreste în anul 1917 sa vînda pusta grofeasca pentru 2,9 milioamne de Coroane bancherului Alexandru Goldschmied, ceiace n-a fost permis.
La sfîrsitul lunii octombrie a anului 1918 a fost însarcinata Banca Altruista din Budapesta sa parceleze întreaga
latifundie (1099 de iugare) si sa vînda totul locuitorilor satului. Prin acest act ia sfîrsit proprietatea marilor
latifundiari asupra pamîntului. în anul 1921 intra in vigoare Legea Refomei agrare.